Terapia restauratorie sau Tratamentul cariei dentare;

Caria dentară reprezintă una dintre cele mai frecvente afecţiuni ale sistemului dento-maxilar, afectând circa 80-98% din populaţia României şi care se manifestă prin pierderea treptată şi localizată de ţesut dur dentar, sub acţiunea mai multor factori.
Amintim aici cei mai importanti dintre acestia: consumul crescut de alimente bogate în zahăr, fumatul, stresul şi o igiena orala precara.

Pentru a intelege mai bine cum apar cariile dentare sa vorbim putin despre structura dintelui:
Acesta prezinte 4 componente:

  • smalţul (parte ace ami dură din exteriorul dintelui),
  • dentina (partea mai puţin dură, de consistenţă osoasă, de sub smaţ şi cement),
  • cementul (partea cu care dintele este fixat în osul alveolar) şi
  • pulpa dentară (partea moală a dintelui din interior, ce conţine nervii şi vasele sangvine).

Formarea cariei dentare incepe cu o acumulare de bacterii care impreuna cu resturile alimentare si saliva formeaza placa dentara. Datorita consumului de alimente bogate in carbohidrati, bacteriile se dezvolta ele transforma carbohidratii in energie si ca rezultat al acestui proces apare un acid care ataca smaltul dintelui.

 

Factori de risc:

Caria dentară ia naştere dintr-un cumul de factori şi apare în general la dinţii din spate.  Datorită formei lor aplatizate acestia folosiţi în mestecarea alimentelor  şi astfel sunt favorizate depunerile de resturi alimentare în spaţiile interdentare, care cresc numărul de bacterii dăunătoare în lipsa unei igiene orale corespunzătoare.

  • Bacteriile de la nivelul cavităţii orale se dezvoltă rapid şi favorizează apariţia acizilor care distrug stratul dintelui. Acestea iau naştere frecvent ca urmare a unui periaj efectuat incorect (este recomandat să ne spălăm pe dinţi de cel puţin 2 ori pe zi).
  • Refluxul gastroesofagian, o tulburare gastric în care acizii din stomac ajung în cavitatea bucală şi erodează smalţul pe prtea internă a dinţilor, în special dinţii superiori.
  • Alimentele care se lipesc de dinţi şi cele cu un conţinut mare de carbohidraţi sunt cele mai periculoase pentru sănătatea dentară. Printre acestea amintim: zahărul, mierea, gemul, ciocolata, băuturile răcoritoare cu zahăr, îngheţata, bomboanele, chips-urile şi chiar pâinea.
  • Fumatul amplifica mult riscului de formare a cariilor dentare deoarece fumul din ţigară scade producţia de salivă şi astfel este scăzută protecţia împotriva acizilor care atacă dintele. Există studii care corelează inclusiv fumatul pasiv de incidenţa crescută a cariilor dentare la copii.
  • Secreţia de salivă este o problemă şi în rândul persoanelor care urmează anumite tratamente medicale, cum ar fi cele pe bază de antihistaminice, medicamente contra epilepsiei, beta-blocantele, antipsihoticele sau în tratamentul radioterapiei. Această categorie de persoane este mult mai expusă riscului de producţie scăzută de secreţie salivară, prin urmare trebuie să se hidrateze intens şi să aibă o igienă orală foarte bună.

Simptomele cariilor dentare

De regulă, caria dentara îşi face simţită prezenţa destul de discret, iar simptomele se lasă mult aşteptate, până în momentul în care aceasta se află deja într-un stadiu destul de avansat de evoluţie. Tocmai din acest motiv, este indicat să mergeţi periodic la cabinetul medicului pentru un consult stomatologic.
Majoritatea persoanelor însă ajung la dentist abia în stadiu avansat, când apar:

  • durerile dentare
  • sensibilitatea la rece, cald sau dulce
  • respiraţia devine urât mirositoare
  • dinţii prezintă coloraţii negre, maronii sau gri pe anumite suprafeţe.

Astfel de simptome trebuie să pună în alertă pacientul, care trebuie să urmeze, cât mai repede posibil, un tratament adecvat. Ignorarea acestora duce iremedibil la avansarea bolii şi chiar pierderea dintelui.

Tipuri de carii dentare:

În funcţie de stadiul de evoluţie, există mai multe tipuri de carii dentare, şi anume:

  • Carii în şanţuri şi fosete (care se formează pe suprafaţa dintelui cu care mestecăm alimentele)
  • Carii pe suprafeţe netede (se formează pe suprafeţele laterale ale dinţilor)
  • Carii pe rădăcina dintelui (apar în special la persoanele în vârstă sau la cele cu boală parodontală activă,unde gingia se retrage şi lasă rădăcina dintelui expusă în cavitatea bucală).
  • Carii secundare sau marginale (se formează între dinte şi obturaţie)
  • Carii recurente sau recidive (apar sub obturaţii şi sunt descoperite prin intermediul radiologiei dentare)

despartitor-dinte-cu-linii

Tratamentul cariei dentare:

Solutii cu flour

Solutia cu flor se aplica pentru carii dentare aflate in forme incipiente, care nu au format o cavitate in dinte. Solutiile cu flor se aplica pentru a stopa evolutia cariei dentare cu condiţia ca pacientul să respecte cu stricteţe regulile elemntare de igienă orală.

Plomba dentara

Dacă stadiul cariei dentare ajunge deja la lipsă de tesut tare, deci la apariţia acelei aşa-numite găuri în stratul dentar, medicul va apela la curăţarea ţesutului dentar alterat şi infectat şi va umple această cavitate printr-o obturaţie, popular denumită plombă.
Plomba are scopul de a înlocui ţesutul dentar lipsă şi pentru realizarea acesteia sunt folisite diferite tipuri de material dentare, amintim aici doar materiale compozite care sunt cele mai apropiate de proprietăţile dintelui natural.

Incrustatie Inlay sau Onlay

Se întâmplă frecvent însă ca obturaţia să fie doar o soluţie de moment, care nu tot timpul îşi face efectul, astfel că, în aceste situaţii este recomandată restaurarea ţesutului dentar prin încrustaţie – o obturaţie realizată în laboratorul de tehnică dentară din ceramic care este ulterior cimentată pe dinte.
Inlay este o piesa de reconstructive 1-2 pereti ai unui dinte, unul lateral interdentar si unul ocluzal.
Un Inlay dentar este mai mare decat o plomba obismuita insa mai mic decat o coroana dentara

Onlay spre deosebire de Inlay reface si un perete lateral vestibular sau oral, acoperind 2-4, maxim 4 din cei 5 pereti ai unui dinte. Rezistenta mare a materialului din care se fabrica, face ca acesta sa fie ultima solutie inainte de aplicarea unei coroane dentare pentru un dinte vital.Un onley mai este cunoscut si ca si coroana partiala

Lucrari protetice

Cazurile grave de carii, cu evoluţie avansată şi deteriorare adâncă în stratul dentar, necesită cel mai probabil un tratament de canal, care presupune în primul rând  înlăturarea nervului şi sigilarea dintelui, după care se trece la procedura la acoperire a dintelui cu o coroană dentara.

despartitor-dinte-cu-linii

Prevenirea cariei dentare:

Prima şi cea mai eficientă metodă de prevenire a cariei dentare constă în respectarea igienei orale corespunzătoare, prin periajul de cel puţin 2 pri pe zi (dimineaţa şi seara), executarea corectă a acestuia (se va plasa periuţa în unghi de 45 de grade la nivelul gingiei şi se folosesc mişcări dinspre gingie în jos pentru dinţii superiori, dinspre gingie în sus pentru dinţii inferiori şi mişcări circulare pentru suprafeţele cu care mestecăm, fără a exercita o presiune mare pe periuţa de dinţi).

A doua regulă a prevenirii cariei dentare constă în folosirea aţei dentare şi a apei de gură, care au rolul de a elimina resturile alimentare rămase în spaţiile interdentare şi bacteriile rămase în cavitatea orală.
O altă regulă de aur a prevenirii cariilor este alimentaţia, care nu trebuie să abunde în produse bogate în carbohidraţi, cum sunt: cerealele integrale, pâinea, legumele, fructele, cartofii, orezul sau ouăle.
Şi, pentru final, am păstrat ce e mai greu de evitat, şi anume renunţarea la vicii, în special fumatul, dar şi consumul excesiv de alcool, care afectează nu numai dantura, ci şi alte organe vitale, cum sunt plămânii, ficatul, rinichii sau inima.
Toate măsurile amintite mai sus, la care se adaugă consultul periodic la medicul stomatolog, pot ajuta la prevenirea şi tratarea cu succes a cariilor dentare.